Minori depistați cu nereguli pe aeroporturi, inclusiv la Craiova

Postat pe 07 May 2024

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 4 minute

Copiii cu documente de călătorie expirate sau fără acceptul ambilor părinți sunt opriți din a părăsi țara, în ultima săptămână, informează Poliția de Frontieră. Un astfel de caz a fost înregistrat la Aeroportul Craiova.

De la integrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, polițiștii de frontieră au efectuat 170.953 de verificări în aplicația eDAC, dintre care aproximativ 36.091 doar în ultima săptămână. Această aplicație este utilizată inclusiv de echipele mobile din teren și permite verificarea într-un timp scurt a bazelor de date relevante ale autorităților române și ale Spațiului Schengen.

Un exemplu în acest sens este un caz de la Aeroportul Craiova, din data de 3 mai, când o echipă formată din trei polițiști de frontieră a identificat o femeie care însoțea o minoră. Conform verificărilor, fata nu îndeplinea condițiile legale pentru a putea părăsi teritoriul românesc, motiv pentru care i-a fost oprită călătoria.

Persoana adultă însoțitoare și-a continuat călătoria, iar minora a fost predată unui membru al familiei. Dar acesta nu este singurul caz.

Au mai fost înregistrate două situații în care minori români aveau documentele de călătorie expirate, un caz în care adultul care îi însoțea nu avea procură din partea tatălui, precum și un caz în care minorul nu deținea un document de călătorie valabil (avea doar certificatul de naștere). Toți acești minori nu au fost lăsați să părăsească țara.

De la integrarea în Spațiul Schengen, polițiștii de frontieră de la aeroporturi și porturi maritime nu mai fac controlul de frontieră pentru persoanele care călătoresc spre și dinspre statele din Spațiul Schengen. Cu toate acestea, ei continuă să desfășoare împreună cu colegi de la poliție, imigrări și jandarmerie, acțiuni punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale. În acest scop, utilizează în continuare aplicația eDAC. În ultima săptămână, în aeroporturi au fost identificate următoarele cazuri prin intermediul aplicației eDAC: - 6 cetățeni străini cu ședere ilegală, dintre care patru aveau permis de ședere valabil, dar contractul individual de muncă încetat de peste 90 de zile; - Un cetățean român cu un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de o instanță din România.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail

Alte postari din Actualitate

Actualitate

Articol postat cu 1 zi în urmă

Doi răniți într-un accident rutier pe DN 7, între o mașină și un TIR în județul Vâlcea

Două persoane au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc sâmbătă pe DN 7, în zona localității Robești, din județul Vâlcea. Potrivit polițiștilor Serviciului Rutier din cadrul IPJ Vâlcea, un autoturism și un autotren au intrat în coliziune. În urma impactului, șoferul și un pasager din mașină au suferit răni. Aceștia au fost transportați la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Conform primelor verificări, șoferii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest, însă rezultatele au arătat că aceștia nu consumaseră alcool. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului rutier. Informațiile au fost furnizate de sursa Mediafax și au fost confirmate de autorități. În prezent, traficul rutier în zona accidentului este restricționat, iar polițiștii fac eforturi pentru a lămuri împrejurările incidentului și pentru a menține ordinea și siguranța pe drumurile publice. Solicităm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să manifeste prudență la volan, pentru a evita astfel de incidente neplăcute și a proteja viața și integritatea celor din jur. Vă reamintim că, în cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, este important să anunțați imediat autoritățile pentru a putea interveni prompt și a evita consecințele grave. .

Actualitate

Articol postat cu 2 zile în urmă

Câștigul salarial mediu în România în luna martie 2024

În luna martie 2024, câștigul salarial mediu brut pe economie a ajuns la 8502 lei, înregistrând o creștere de 512 lei (+6,4%) față de luna februarie 2024. Câștigul salarial mediu net a crescut la 5185 lei, cu 309 lei (+6,3%) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în fabricarea produselor din tutun (13250 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2779 lei). Comparativ cu luna martie 2023, câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere de 13,9%. În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,8% în martie 2024 față de martie 2023 și de 105,9% în martie 2024 comparativ cu februarie 2024. În decursul anului, fluctuațiile câștigului salarial sunt influențate de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile de referință (decembrie, martie/aprilie). Acestea conduc la variații temporare ale câștigului salarial lunar, estompând fluctuațiile pe parcursul anului. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de variațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În majoritatea activităților din sectorul economic, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 datorită acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creșterile au fost determinate și de realizările de producție sau încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri: 42,1% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 35,6% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 20,0% și 24,0% în fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), telecomunicaţii; între 13,0% și 17,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 7,5% și 12,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului. Cele mai semnificative scăderi: cu 11,1% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 7,0% în extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 comparativ cu februarie 2024 astfel: Sănătate și asistență socială: +6,9%, datorită aplicării unor prevederi legale; Învățământ: +4,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice; Administrația publică: +1,7%, datorită acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță) aferente anului 2024. .

Actualitate

Articol postat cu 2 zile în urmă

Ciolacu, încredere în scăderea inflației sub 5% până la finalul anului

România se apropie de un trend descendent în ceea ce privește inflația, potrivit premierului Marcel Ciolacu, care a declarat astăzi la Iași că aceasta va scădea sub 5% până la sfârșitul anului. În urma unei întrebări referitoare la îngrijorarea populației în legătură cu prognozele inflației făcute de oficiali europeni, premierul a afirmat: "Eu am preluat cu o inflație de cred că 10,3, am ajuns acum la 5,8-5,9, este evident că suntem pe un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârșitul anului categoric va fi o inflație sub 5%, de fapt și BNR a prognozat acest lucru". În plus, potrivit premierului, creșterea economică a fost bazată, pentru prima dată, pe investiții și nu pe consum. "Ce e cel mai îmbucurător este creșterea economică estimată și pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor. România a reușit să nu intre în recesiune. A reușit acest lucru pentru că atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, a fost o mobilizare de a da drumul la cât mai multe investiții. De aceea, e pentru prima oară în istoria României când avem plăți efective de aproape 41 de miliarde în patru luni, numai în zona de investiții, iar creșterea economică a fost pentru prima oară bazată nu pe consum, a fost bazată pe investiții", a declarat Ciolacu. Mai mult decât atât, premierul a subliniat importanța implementării reformelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru a asigura o creștere sustenabilă în viitor. "Cu adevărat, va trebui să implementăm reformele din PNRR, astfel încât când se vor finaliza aceste investiții să fie și sustenabile. Aceasta este calea pe care o urmează România în acest moment, devenind astfel o țară dezvoltată odată cu aderarea la OECD", a mai adăugat Ciolacu. Potrivit surselor media, declarațiile premierului au fost făcute în cadrul unei întâlniri la Iași, iar acestea au fost transmise prin intermediul agenției de știri Mediafax. .

Actualitate

Articol postat cu 2 zile în urmă

Creșterea conexiunilor de internet fix și mobil în România: 5 milioane de utilizatori de internet prin fibră optică

Într-un raport recent publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), se arată că, la sfârșitul anului 2023, numărul de conexiuni de internet fix prin fibră optică a crescut, atingând cifra de 5 milioane. Astfel, trei din patru conexiuni de internet fix din România sunt realizate prin fibră optică, marcând o creștere de 13% față de anul precedent. Aceasta a dus la depășirea pragului de 2 milioane de conexiuni Gigabit. Nivelul de penetrare a internetului fix în gospodării a trecut de 80%, conform datelor raportate de furnizori și incluse în raportul ANCOM. Acest progres este un pas important către obiectivele digitale ale Uniunii Europene pentru 2030, care vizează ca toate gospodăriile europene să aibă acces la conexiuni Gigabit și rețele 5G sau echivalente în toate zonele populate. Conform raportului, numărul conexiunilor active de internet mobil a crescut ușor, ajungând la 21,5 milioane, dintre care 17 milioane utilizează 4G și/sau 5G. Conexiunile 5G s-au triplat în comparație cu sfârșitul anului 2022, ajungând la 2,3 milioane. Numărul total de conexiuni de internet fix a depășit 6,6 milioane, cu o creștere de 4% față de anul anterior. Dintre acestea, 93% permit viteze de peste 100 Mbps, iar 31% (2 milioane de conexiuni) oferă viteze de cel puțin 1 Gbps. Mediul rural a înregistrat o creștere mai rapidă a numărului de conexiuni (+5%) în comparație cu mediul urban (+4%). Traficul mediu lunar de internet a ajuns la 81 GB per locuitor, marcând o creștere de 17%. În ceea ce privește telefonia mobilă, România avea 23,6 milioane de cartele SIM active la sfârșitul anului 2023, două treimi fiind pe bază de abonament. Traficul total de voce a scăzut cu 6%, în timp ce traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore și 22 minute pe lună. Numărul abonaților la servicii de televiziune s-a menținut la 7,8 milioane. Se observă o preferință pentru serviciile de retransmisie prin cablu, care au crescut cu 4%, ajungând la 6,8 milioane de abonați, în timp ce serviciile prin satelit au scăzut cu 22%. Veniturile din sectorul telecom s-au menținut la 16,9 miliarde de lei în 2023 (aproximativ 3,4 miliarde euro). Internetul fix și mobil a generat 37% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 29%, iar retransmisia programelor TV 15%. În funcție de veniturile obținute, primii trei furnizori erau grupul Orange (39%), RCS&RDS (26%) și Vodafone (24%). Publicarea acestor date coincide cu celebrarea Zilei Mondiale a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale, marcând progresul impresionant al sectorului telecomunicațiilor de la telegraful secolului al XIX-lea la conexiunile Gigabit ale secolului XXI. Raportul detaliat al ANCOM poate fi consultat online, oferind o privire comprehensivă asupra evoluțiilor pieței de comunicații electronice din România. .