Cercetătorii au rezolvat misterul „copacului vieții”, străvechiul arbore care a apărut acum 21 de milioane de ani

Oamenii de știință au rezolvat misterul originii străvechilor baobabi, care au apărut acum 21 de milioane de ani în Madagascar, scrie BBC. Potrivit studiilor ADN, emblematicii copaci au apărut în Madagascar acum 21 de milioane de ani. Semințele lor au fost transportate mai apoi de curenții oceanici până în Australia și pe continentul african, evoluând mai apoi în specii diferite. Cercetătorii cer să se facă mai multe eforturi de conservare pentru salvarea copacilor, despre care aceștia spun că ar fi mai aproape de dispariție decât se credea până acum. Baobabul este cunoscut și sub numele de „copacul vieții” sau „copacul cu susul în jos” datorită longevității sale, respectiv a formei sale ciudate. Arborii sunt amenințați de schimbările climatice și defrișările masive. Cercetătorii britanici au studiat opt specii de baobabi, dintre care șase se găsesc în Madagascar, una s-a răspândit în Africa, iar o alta în nord-vestul Australiei. Oamenii de știință cer ca două specii de baobab, inclusiv cea mai mare și faimoasă dintre ele, baobabul uriaș, să primească un statut de conservare mai ridicat. Baobabii sunt unii dintre cei mai deosebiți copaci din lume, fiind conectați profund cu culturile și tradițiile locale. Arborii pot trăi până la câteva mii de ani, dobândind proporții uriașe și depozitând în trunchiul lor cantități mari de apă care îi ajută să supraviețuiască pe durata sezonului uscat. Fructele lor sunt considerate „super-alimente”, iar din trunchiul lor se pot obține fibre folosite în producția de frânghii și îmbrăcăminte. Arborii fac flori mari de culoare albă care se deschid seara, atrăgând lilieci care călătoresc distanțe vaste pentru a se hrăni cu nectarul produs de flori. Arborii importanți și pentru păsările care își fac cuib în ei.

Salman al Arabiei Saudite suferă de o boală pulmonară: va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah

Regele Salman al Arabiei Saudite suferă de o inflamaţie pulmonară și va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah. Acest fapt a fost anunțat duminică de către agenția de presă de stat, care a precizat că monarhul, în vârstă de 88 de ani, a fost supus unor teste medicale. Potrivit curții regale, regele va primi un tratament cu antibiotice până când inflamația va dispărea complet. Testele medicale au fost făcute la clinica regală de la Palatul Al Salam, după ce regele a prezentat o „temperatură ridicață și dureri articulare”, conform agenției de presă de stat. Acesta nu este primul caz în care regele Salman suferă de probleme de sănătate. În aprilie, monarhul a fost internat pentru un control de rutină. Cu toate acestea, în ultimii ani, starea sa de sănătate a devenit fragilă. La vârsta de 88 de ani, regele Salman este custodele celor mai sfinte locuri ale Islamului și a urcat pe tronul Arabiei Saudite, țara care este cel mai mare exportator de petrol din lume, în 2015. El a deținut poziția de prinț moștenitor și vicepremier timp de mai mult de 2 ani și jumătate, până când a devenit monarh. În prezent, prințul Mohammed bin Salman este considerat liderul de facto al regatului saudit și este și prințul moștenitor. Situația fragilă a sănătății regelui Salman ridică întrebări privind succesiunea și viitorul Arabei Saudite.

Răsturnare de situație în tentativa de asasinare a lui Fico. Atacatorul nu ar fi acţionat singur, așa cum se credea

Autorul atacului armat asupra premierului slovac Robert Fico s-ar putea să nu fi fost doar un "lup singuratic", cum s-a crezut până în prezent, a declarat duminică ministrul de interne slovac Sutaj Estok, în timp ce autorităţile încearcă să elucideze deplin tentativa de asasinat, relatează Reuters. Potrivit ministrului de interne, echipa care investighează cazul va cerceta şi dacă suspectul a acţionat ca parte a unui grup de persoane ce s-au încurajat reciproc să recurgă la un asasinat. Un element care sugerează implicarea şi a altor persoane este ştergerea la două ore după tentativa de asasinat a comunicaţiilor pe internet ale suspectului şi nu este clar cine le-a şters. Este exclus ca el să fi făcut acest lucru, având în vedere că deja era arestat, şi cel mai probabil nici soţia sa, a explicat ministrul de interne. Acesta din urmă a confirmat că suspectul era ostil politicii lui Fico, un premier social-democrat, dar apropiat de premierul conservator ungar Viktor Orban. De îndată ce a preluat conducerea guvernului în octombrie 2023, Robert Fico a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi a cerut negocieri de pace între aceasta şi Rusia. Potrivit guvernului de la Bratislava, suspectul s-a radicalizat după ce aliatul lui Fico, Peter Pellegrini, a câştigat alegerile prezidenţiale luna trecută şi el a spus în faţa anchetatorilor că era nemulţumit de reformele iniţiate de noul guvern în parchetul anticorupţie şi presa publică, reforme criticate de opoziţia progresistă şi de Comisia Europeană. Robert Fico a cerut desfiinţarea procuraturii anticorupţie şi a televiziunii publice, pe care le-a acuzat de partizanat politic împotriva lui şi în favoarea opoziţiei liberale. Fico nu mai este în pericol imediat, dar rămâne în stare gravă şi încă nu poate fi transferat la un spital din capitala Bratislava, fiind în continuare îngrijit la spitalul din Banska Bystrica, a declarat duminică mai devreme vicepremierul Robert Kalinak. Premierul a fost împuşcat miercuri în timp ce ieşea de la o şedinţă de guvern desfăşurată în oraşul Handlova. Un individ înarmat şi aflat într-o mulţime de oameni spre care s-a îndreptat Fico a tras cinci gloanţe către acesta, dintre care patru l-au nimerit. Autorul tentativei de asasinat, un bărbat în vârstă de 71 de ani sub numele de Juraj Cintula, un fost bodyguard la un mall şi de asemenea autor a trei cărţi de poezii, a avut în trecut legături cu grupări radicale şi a recunoscut motivaţia politică a atacului său. El a fost arestat la locul atacului şi sâmbătă a fost prezentat instanţei.

Spania cere rechemarea ambasadorului din Argentina după declarațiile jignitoare ale preşedintelui ultra-liberal Milei la o reuniune a partidelor extremei dreapta europene

Spania recheamă ambasadorul din Argentina după declarațiile ofensive ale președintelui acestei țări, Javier Milei, făcute la o întâlnire a partidelor de extremă-dreapta europene la Madrid. Acesta ar fi jignit Spania, premierul socialist Pedro Sanchez și soția acestuia. La Convenția "Europa Viva 24" organizată de Partidul Vox, la care a fost invitat special, Milei a declarat că "elitele mondiale nu își dau seama cât de distructive sunt ideile socialismului", adăugând că acestea produc oameni agățați de putere și abuzuri. Președintele argentinian a făcut și aluzii la soția lui Sanchez, Begona Gomez, acuzată de corupție și trafic de influență de un tribunal din Madrid în aprilie. Totuși, acest caz a fost clasat de Parchetul Madrid din lipsă de probe. Sanchez a anunțat la acel moment că își va suspenda activitatea pentru o perioadă de reflecție, dar a decis să rămână în funcție. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a declarat că declarațiile extrem de grave ale lui Milei merg dincolo de diferențele politice și ideologice. Ca urmare, ambasadorul Spaniei din Buenos Aires este retras până la noi ordine, iar președintele argentinian este rugat să își ceară scuze public Spaniei.

Atacul rus asupra orașului ucrainean Harkov: cinci morți și 16 răniți într-o zonă de recreere. Oficialii anunță tragedia.

Celor puțin cinci persoane au fost ucise și 16 au fost rănite într-o zonă de recreere din afara orașului ucrainean Harkov, ca urmare a unor bombardamente rusești duminică, conform unor oficiali locali citați de Reuters. Primarul orașului Harkov, Igor Terehov, a raportat bilanțul morților și răniților. "Exploziile auzite în jurul prânzului în Harkov s-au produs într-o suburbie din apropiere. Două rachete ruse au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau, ucigând cinci persoane și rănind alte 16", a declarat el pe platforma de mesagerie Telegram. Correspondenții Reuters au văzut zona de recreere distrusă de două explozii violente, care au avut loc la aproximativ 15-20 de minute distanță unul de altul, în urma cărora au rămas doar un crater, dărâmături și cadavre, conform informațiilor furnizate de către salvatorii prezenți la fața locului. O femeie în vârstă de 69 de ani pe nume Valentina, care locuia în apropiere de complexul turistic, a povestit că se afla acasă în momentul exploziilor. Ea le-a mărturisit jurnaliștilor plângând că soțul ei a fost ucis în explozie. "Era lângă apă, iar acum zona este acoperită cu un crater, dărâmături și cadavre. Este extrem de dureros să-mi pierd casa și soțul. Rușii sunt niște animale, de ce trebuie să omoare oameni nevinovați?", a declarat ea. În ultimele săptămâni, orașul Harkov și regiunea cu același nume au fost ținta constantă a atacurilor cu rachete și bombe ghidate lansate de către forțele ruse, în contextul unei ofensive militare în nord-estul regiunii. Un ofițer de poliție local, Yaroslav Trofimko, a declarat că în momentul atacului nu se aflau soldați în zonă. "Era duminică, oamenii au venit aici să se relaxeze, copii, femei gravide. Este o tragedie să vedem cum acești oameni încearcă să ducă o viață normală și sunt uciși de rachetele rusești", a subliniat el.

Iran: Cine va asigura interimatul lui Ebrahim Raisi, a cărui stare e încă „incertă” după accidentul de elicopter

Elicopterul care îl transporta pe preşedintele iranian Ebrahim Raisi s-a prăbuşit în apropiere de graniţa cu Azerbaidjanul. În acest moment, nu se cunoaşte starea de sănătate a ocupanţilor, relatează Le Figaro, care răspunde şi la întrebarea: „Cine asigură interimatul în cazul incapacităţii preşedintelui?”, informează news.ro. Salvatorii nu au reuşit încă să ajungă la locul accidentului, din cauza condiţiilor meteo dificile. Vineri, preşedintele iranian s-a deplasat la graniţa cu Azerbaidjanul pentru a inaugura un baraj între cele două ţări şi s-a întâlnit cu omologul său azer. Deocamdată nu au fost difuzate informaţii privind starea de sănătate a ocupanţilor elicopterului prezidenţial, în care se afla şi ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian, dar se pune deja problema continuităţii statului în cazul în care preşedintele Republicii nu-şi va putea exercita atribuţiile oficiale. Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că „viaţa preşedintelui Republicii şi cea a ministrului de externe sunt în joc/pericol”. Situaţia este prevăzută în mod expres la articolul 131 din Constituţia iraniană, care stipulează că „în caz de deces, revocare din funcţie, demisie, absenţă sau boală de peste două luni a preşedintelui Republicii, prim-vicepreşedintele republicii, sub rezerva acordului Liderului, preia atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui, iar un consiliu format din preşedintele Adunării, şeful sistemului judiciar şi prim-vicepreşedintele republicii este obligat să ia măsuri pentru a asigura alegerea unui nou preşedinte al republicii în termen de cel mult cincizeci de zile”. În acest caz, din 2021, prim-vicepreşedintele Republicii Iran este Mohammad Mokhbér, fost director al unei bănci iraniene şi fost viceguvernator al provinciei Khuzestan din vestul ţării. El a fost numit în acelaşi an în care conservatorul Ebrahim Raisi a fost ales preşedinte al Republicii Iraniene. În caz de incapacitate a lui Raïsi, Mohammad Mokhbér ar urma să asigure interimatul pentru o perioadă de maximum cincizeci de zile. De la Revoluţia islamică din 1979, Iranul este o teocraţie de un tip special, cu două capete, întrucât puterea supremă îi aparţine Liderului Revoluţiei, Ali Khamenei. El este ales de o Adunare a experţilor formată din 86 de clerici, care sunt la rândul lor aleşi prin vot universal direct. De la revizuirea constituţională din 1989 şi de la eliminarea funcţiei de prim-ministru, preşedintele Republicii este şeful puterii executive, în calitate de şef al guvernului. Acesta este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unor alegeri în două tururi, pentru un mandat de patru ani.